sâmbătă, 18 septembrie 2010

"Cercul de poezie"


Acum pot sa spun ca stiu! Nu, mha, n-am aflat cum scapam de tigani! Da' am vazut multi "nenea" imbracati toti la costum, carora li te adresai cu "domnule", dupa ce in prealabil iti faci o programare, ceva, la tanti secretara lui. Si daca am zis ca am descoperit, nu m-am referit ca i-am aflat pe ei... ci ca am aflat cum au ajuns ei asa oameni misto.
Faza e ca am fost tarat, nu impotriva vointei mele clar, de un prieten, la o sedinta de partid a unei filiale de tineret. Si ma duc acolo sa vad cu ce se mananca... si pe cuvant ca daca se manca cu mancare, pentru mine era motivul sa mai stau. Pana aici toate bune.
Si se perinda in fata noastra toti acesti nenea cu cravata, facand un drum, pana la pupitru unde era microfonul, si inapoi pe scaun. Da, bine, ce faceau ei acolo nu insemna doar atat... stiu, sunt un superficial... ei chiar se chinuiau sa citeasca ceva, dupa niste foi pe care, in prealabil, secretara dactilografiase un speech scris de vreun idiot. Pai da, prost e ala ca le-a scris... ca astia nici macar nu l-au citit o data inainte, ca sa nu se balbaie si sa recite o poezie ca la clasa I.
Da,da,da... sunt doar rautacios... nu pot sa spun ca nu am inteles nimic din bla-bla-bla-ul lor... ca aici am vrut defapt sa ajung! Doar am zis mai sus ca acum stiu... defapt am aflat cum au ajuns ei acolo. Si hai sa iti zic: era un nene, cel mai gras, care era Mare Capetenie de Trib. Omu' cred ca i-a batut la "Cine e mai gras?" si d-aia era el in postura de Luminatia Sa. Si nenea asta cel mai gras a stat toata sedinta cu pantalonii in vine, cu fundu' catre astia laltii, cu bucile laaaaarg desfacute... si ai nostri pupau de zor! Prieteni, ma gandesc eu asa, pai daca ala e tratat cu atata "respect" cum sa nu ii lase si el la randul lui, pe stimabilii, sa poarte costum si cravata?
Concluzia trista este ca avem multi "nenea" care se imbraca la costum, si incearca sa devina cel mai bun prieten al curului lu' capo di tutti capi. Apoi ei vin la noi si isi fac numarul de circ, ca desi poate ar vrea, insa altceva nu le iese. Noi radem ca prostii si ei ne cearta ca suntem niste incapabili sa intelegem politica.
Si au dreptate, ca io n-am inteles o iota din ce au balbait ei acolo. Dar acolo am aflat, si acum am venit sa iti spun tie, ca daca vrei costum, trebuie sa iti alegi fundu' potrivit, ca nu mai merge cu limba'n ureche sau cu saru' mana!


PENTRU CA TOTI VOR UN PUPIC!

joi, 2 septembrie 2010

Emotii de toamna



"A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
         Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta."
                                     Emotie de toamna - N. Stanescu




Am dormit ieri cam toata ziua. (Ca sa stiti mha de ce nu va raspundeam la telefon cand voi sunati ca nebunii) Doar pe la amiza m-am trezit... vroiam sa intreb ce zi este. Si-am aflat, ca e 1 septembrie. Da, asa am zis si eu: opaaa, a venit toamna. Mai ti-amintesti cand iti zicea invatatoarea la scoala ca toamna e anotimpul cand se strang recoltele, se culeg viile, frunzele au voie sa lase copacii despuiati. Asa este... e frumos toamna. Da noi ne-am dat seama de aparitia ei cand a venit frigu si au inceput ploile. Dar e ok asa. Adica mie imi place si cand vremea e morocanoasa. Nu ma gandesc nici la numarat bani si nici la facut copii. (Doar la prostii va sta mintea :P) Io vreau sa ma plimb pe o vreme d-asta: sa-mi pun curu' in masina si sa plec la drum. Dar nah, asa sunt eu... sa fiu mereu pe drumuri... un calator. Stai ca m-am luat cu vorba si deviem mult de la subiect. Apropo de invatatoarea de mai devreme: bai ciutanilor, am impresia ca v-ati apropiati cu pasi repezi de creta si stilou! Ca maine poimaine va intindeti coatele pe bancile claselor. Hai lasa ca o sa va placa scoala, cand n-o-ti mai fi acolo. Mie asa mi s-a intamplat. :)) Bun, deci... avem si pasari calatoare cere isi incep migratia... am zis de ploi, de frig - asta inseamna ca gata cu ultraviolete la mare, sau cu vaicareli ca te topesti de caldura cand stai doar in maiou; am zis si de roadele muncitorilor nostri agricultori care isi numara bobocii, am zis si de boboci si scoala lor. Un alt efect placut, este cel al caselor, ale caror cosuri incep sa se scalde in vapaia flacarilor ce mistuie lemnele din sobe; si ridica catre cer griul fum ca semn de victorie impotriva frigului de afara. (nu gresi crezand ca e un aspect doar al iernii). Frunzele cad... asta am mai zis. Avem si Halloween. Coconasi, am uitat ce e mai important: se da drumul la romantismul ieftin. De azi, iti iei mandra de brat, dupa ce ii oferi in prealabil o floricica, si o duci la o plimbarica in parc. E frumos pe inserat asa; prinzi din zi, sa vezi si frunzele aurite cazand, purtate de vant - ceea ce nu poate fi decat romantic, si va intindeti promenada pana in noapte, printre felinare aprinse. Si dupa ce am strivit atata rumen sub picoare, ne luam zgribuliti in brate, parca impinsi, unul catre celalalt, de vantul ce isi domina supusii copaci. Iar asta vine, cam asa:

                               Cad grăbite pe aleea                               Rumen de timiditate
                               Parcului cu flori albastre                     El se uită-n jos posac.
                               Frunze moarte, vorba ceea,               Ea striveşte foi uscate
                               Ca iluziile noastre.                                  Sub pantofii mici de lac.

                               Prin lumina estompată                         Şi-ntr-o fină discordanţă
                               De mătasa unui nor,                               Cu priveliştea sonoră,
                               Visătoare trece-o fată                            Merg aşa, cam la distanţă,
                               C-un plutonier-major.                          El major şi ea minoră…
                                                                                                   Toamna in parc - G. Toparceanu     
Eee... ma bucur ca iti place. Ca doar e asa frumos sa fii melancolic. Da pe langa asta, tine minte ca trebuie sa iti mai placa ploaia rece, vantul aspru, hainele mai groase... ca si astea tot toamna inseamna. Orice vreme, cu farmecul ei. Trebuie doar sa invatam sa gasim frumusetea din fiecare moment. Pe de alta parte, toamna poate fi sau nostalgica si melancolica. Are ceva care te rascoleste, care iti aminteste de fiecare sarut, fiecare imbratisare, orice atingere... si asta pentru ca are abilitatea de a-ti exploata cea mai mare temere: singuratatea. Acelasi sentiment l-am gasit aici :

 Cine nu are o casă acum nu-şi va mai clădi una,
Cine este acum singur, va rămâne aşa mult timp,
va veghea, va scrie şi va citi scrisori lungi
înapoi şi înainte pe bulevarde
va hoinări neliniştit, cât timp frunzele vor cădea.
                                                       traducere dupa Rainer Maria Rilke - Herbsttag (Zi de toamna)

miercuri, 1 septembrie 2010

Frumusete prin diversitate

Inapoi de unde am plecat... adica, din Bucuresti. Cele mai importante date pentru a fi mentionate ar fi : 4 zile, 3 nopti, 20 de ore dormite, 1600 de Km parcursi (o medie de 70km/h), peste 20 de orase, multe feluri de mancare delicioasa :D... si poate or mai fi... dar aici e principalul. Si defapt ce e mai important nu poate fi mentionat in cifre. Pentru ca singurul fapt cu adevarat important, este acela ca avem o tara frumoasa... Da, chiar este o tara frumoasa! Si spun asta, in ideea ca poate ar trebui sa incetati naibi sa aveti aceleasi directii cand plecati de acasa. Renuntati la - doar -  telecabina si hotelul din Sinaia, partia de schi din Predeal, castelul Bran sau Peles, cluburile si telegondola din Mamaia si shezlongurile de pe plaja din Neptun. Nici n-are rost sa ma apuc sa spun cat de frumoase peisaje sunt, cat de diversa e bucataria in fiecare zona a tarii, cat de diferiti sunt oamenii, si asa mai departe. Imi pare atat de bine pentru aceste zile, ca nici nu-ti imaginezi. Nici nu mai aveam timp sa simt oboseala. Si dupa asta, imi propun sa merg mai departe, astfel ca voi continua sa imi descopar tara in cele mai contorsionate unghere ale ei. Pentru ca merita! Pentru ca Mall-urile din oras NU inseamna Romania. Si te invit si pe tine sa faci asta... defapt, te provoc!

                                                                   Iar asta a fost itinerariul: